BInecuvantare...
Asta am...Dumnezeu a facut ca traiectoria vietii mele sa se intersecteze cu un inger,acel prieten adevarat care m-a invatat iubirea adevarata,iubirea in esenta ei...a trait-o ,a simtit pluirea si a simtit durerea,de aceea a reusit sa se detaseze de toata nimicnicia lumiii...mi-a spus,mi-a aratat,m-a invatat ca...
Abia deschidem usa catre noi, nu-i lasam pe ceilalti decat sa ne banuiasca.
Nu le aratam fata cand plangem, nu le spunem ce mult ii iubim(daca-i iubim), nu suntem umili. Pentru ca iubirea e si umilinta.
Tu nu mai contezi, nu mai pretinzi – daruiesti fara sa astepti nimic.
Iubirea e durere, dar nu spaima. Iubirea e liniste.
Atunci te eliberezi.
Libertatea nu insemna ca poti face ce-ti trece prin cap. Trebuie sa fii foarte disciplinat si sa te straduiesti mult ca sa fii liber. E cu atat mai greu cu cat pare foarte simplu si la indemana
Intalnirile sunt importante, oamenii (buni sau rai) cu care ne intersectam inseamna ceva.
Oameni rai pot fi intr-un moment favorabili precum oamenii buni nefavorabili.
Avem nevoie de deschidere si suficienta forta sa trecem dincolo de lucrurile fara importanta. Rabdare si liniste!
E atat de greu sa nu mai pretindem ca toate sa se intample acum si aici, e atat de greu sa nu ne mai agitam inutil?
Se pare ca da.
Cand vom accepta ca suntem foarte mici (cineva dintr-un avion care zboara la 10 mii de metri nici nu ne mai vede), ca nu e nimeni dator sa ne faca fericiti, ca problemele fiecaruia sunt declansate in mare parte de el insusi, poate vom descoperi ce inseamna seninatatea.
Pasiunea distruge, sa nu o confunzi niciodata cu dragostea.
Iubirea e ALTCEVA.
Ea nu tine cont de circumstante, nu te agita, nu te poseda.
Inca o data iti spun ca iubirea te elibereaza. Uita-te in urma! Ai fost libera?
Inca ceva la fel de important!
Sa nu te minti!
Sa te uiti dimineata in oglinda si sa-ti recunosti, privindu-te in ochi, toate greselile.
Incepe-ti zilele impacandu-te cu tine insuti….
Hmm, doar ganduri pentru un prieten...
Am să TAC despre ce ni se intampla, despre realul care ne manipuleaza uneori aproape incontrolabil vietile(?).
RăspundețiȘtergereSunt OAMENI si oameni. Banalitati, stiu. Există Momente si Clipe.
Exista RAU, exista BINE.
EXISTAM (?!)
Atunci cand raul pare ca ne copleseste e cumva ca si cand nu mai poti respira, parca cineva ori ceva ti-a absorbit energia si cazi, epuizat, fara sa-ti mai poti pune intrebari: de ce?… eu, de ce?… mie…
Nu te intrebi nimic, doar cazi…
Intunericul e DOAR absenia LUMINII. Atat!
In caderile de noi, fara de intrebari, fara de ganduri, fara de lumina exista acel NICIODATA NU ESTI SINGUR!
Cine stie OPRESTE caderea, gaseste LUMINA.
Ea exista, doar noi suntem trecatori.
Unora dintre noi ‘zilnicul’ ne ofera doar ‘intunericul’ din semenii nostri. Fiecare facem in patratul nostru… veghe. Cum putem, cum stim, cat suntem ‘pregatiti sa ducem’.Esti,intr-adevar binecuvantata cu prietenul care iti arata ...impacarea si detasarea...sunt rari,si de aceea,sa-i pretuim...
Orice copil culege fluturi,
RăspundețiȘtergereDe dorul unei mangaieri...
Povestea, din spatele povestii, nu se poate spune.
Se tace. Unele povesti doar se soptesc.
De TRISTETE n-am sa ma vindec niciodata. Doar VREAU! IUBIND!, caut copilul care vorbeste cu Ingerii. In fiecare om mare.
Azi, drumul se scrie, pasii se fac. Nu stiu unde ne duce(?) dar… suntem pe drum.